Pentru înlăturarea oricăror dubii care s-ar putea desprinde din volumul de informaţii cu privire la mediere, mai jos regăsiţi informaţiile fundamentale pe care ar trebui să le cunoaşteţi cu privire la această procedură.

Aşadar, medierea, ca şi modalitate de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă, a fost şi este în continuare facultativă (şi cu siguranţă aşa va rămâne). Elementul din cadrul medierii care poate atrage sancţiuni pentru neîndeplinire este şedinţa de informare privind avantajele medierii.

Astfel, de la 1 august 2013, a devenit obligatorie doar procedura de informare cu privire la mediere, înainte de a fi judecat de instanță, și doar în anumite cazuri ne-penale expres prevăzute de lege, pentru celelalte cazuri, informarea cu privire la mediere rămânând facultativă, potrivit art. 227 alin. 2 C.proc.civ:

Art. 227 alin(2) CPC : “În litigiile care, potrivit legii, pot face obiectul procedurii de mediere, judecătorul poate invita părţile să participe la o şedinţă de informare cu privire la avantajele folosirii acestei proceduri. Când consideră necesar, ţinând seama de circumstanţele cauzei, judecătorul va recomanda părţilor să recurgă la mediere, în vederea soluţionării litigiului pe cale amiabilă, în orice fază a judecăţii. Medierea nu este obligatorie pentru părţi.

Litigiile în care este necesară parcurgerea şedinţei obligatorii, sunt cele prevăzute de dispoziţiile articolului 60^1 din Legea nr. 192 din 16 mai 2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator:

(1)În litigiile ce pot face, potrivit legii, obiect al medierii sau al altei forme alternative de soluţionare a conflictelor, părţile şi/sau partea interesată, după caz, sunt ţinute să facă dovada că au participat la şedinţa de informare cu privire la avantajele medierii, în următoarele materii:

a)în domeniul protecţiei consumatorilor, când consumatorul invocă existenţa unui prejudiciu ca urmare a achiziţionării unui produs sau unui serviciu defectuos, a nerespectării clauzelor contractuale ori garanţiilor acordate, a existenţei unor clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între consumatori şi operatorii economici ori a încălcării altor drepturi prevăzute în legislaţia naţională sau a Uniunii Europene în domeniul protecţiei consumatorilor;

casino en ligne francais avec bonus sans depot
b)în materia dreptului familiei, în situaţiile prevăzute la art. 64;

c)în domeniul litigiilor privind posesia, grăniţuirea, strămutarea de hotare, precum şi în orice alte litigii care privesc raporturile de vecinătate;

d)în domeniul răspunderii profesionale în care poate fi angajată răspunderea profesională, respectiv cauzele de malpraxis, în măsura în care prin legi speciale nu este prevăzută o altă procedură;

e)în litigiile de muncă izvorâte din încheierea, executarea şi încetarea contractelor individuale de muncă;

f)în litigiile civile a căror valoare este sub 50.000 lei, cu excepţia litigiilor în care s-a pronunţat o hotărâre executorie de deschidere a procedurii de insolvenţă, a acţiunilor referitoare la registrul comerţului şi a cazurilor în care părţile aleg să recurgă la procedura prevăzută la art. 1.013-1.024 sau la cea prevăzută la art. 1.025-1.032 din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

g)în cazul infracţiunilor pentru care retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală, după formularea plângerii, dacă făptuitorul este cunoscut sau a fost identificat, iar victima îşi exprimă consimţământul de a participa la şedinţa de informare împreună cu făptuitorul; dacă victima refuză să participe împreună cu făptuitorul, şedinţa de informare se desfăşoară separat.

Dacă vă aflaţi în unul din cazurile mai sus arătate, şi ati introdus o cerere de chemare în judecată fără îndeplinirea şedinţei obligatorii de informare cu privire la avantajele medierii, sancţiunea prevăzută de Legea nr. 192/2006 este respingerea acţiunii ca inadmisibilă, în baza dispoziţiilor art. 2 alin. 1^2, în situaţia în care instanţa de judecată nu a acordat un termen în vederea complinirii acestei obligaţii.

Serviciile prestate cu privire la informarea obligatorie sunt gratuite, neputându-se percepe onorarii, taxe sau orice alte sume, indiferent de titlul cu care s-ar putea solicita.

Leave a reply