În ţara noastră studiile arată că sunt peste 800 de mii de femei care au recunoscut că au fost victimele violenţei în familie. Însă, cele mai multe nu au curajul să facă nimic, deoarece teama este prea mare şi nici nu sunt informate despre existenţa unor soluţii legale pentru protecţia lor.

Astfel, sfatul nostru, dragi femei, este să nu mai păstraţi anonimatul suferinţei dumneavoastră, ea nu mai trebuie sa rămana în spatele uşilor închise, trebuie să aveţi curajul să vorbiţi, şi să luaţi măsuri legale pentru a vă proteja.

Din fericire, legiuitorul nostru român a creat un instrument legal de protecţie a victimelor împotriva violenţei domestice, intitulat : ordin de protectie.

Actul normativ din domeniul domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie este  Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, actualizata si modificata prin Legea nr. 25/2012.

 Ce este ordinul de protecţie?

Ordinul de protecţie este de fapt o hotărâre judecătorească prin intermediul căreia se dipune de către instanţa de judecată una sau mai multe măsuri de protecţie a victimelor violenţei domestice, dintre cele prevăzute de lege.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 23 din Legea nr. 217/2003:

 „ (1)Persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri – obligaţii sau interdicţii:
a) evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
b) reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei;
c) limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;
d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de alte rude ale acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;
e) interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;
f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;
g) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;
h) încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.
(2) Prin aceeaşi hotărâre, instanţa poate dispune şi suportarea de către agresor a chiriei şi/sau a întreţinerii pentru locuinţa temporară unde victima, copiii minori sau alţi membri de familie locuiesc ori urmează să locuiască din cauza imposibilităţii de a rămâne în locuinţa familială.
(3) Pe lângă oricare dintre măsurile dispuse potrivit alin. (1), instanţa poate dispune şi obligarea agresorului de a urma consiliere psihologică, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor măsuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de îngrijire, în special în scopul dezintoxicării. 
 

poker cash game
Cine poate formula o cerere pentru emiterea unui ordin de protecţie?

Orice persoană a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate sunt puse în pericol printr-un act de violenţă săvârşit de către un membru al familiei acesteia, poate cere instanţei de judecată emiterea unui ordin de protecţie.

În conformitate cu prevederile art. 25 din Legea nr. 217/2003, cererea pentru emiterea ordinului de protecţie se formulează de victimă personal sau atunci când este cazul de reprezentantul său legal. De asemenea, cererea poate fi introdusă în numele victimei şi de: procuror, reprezentantul autorităţii sau structurii competente, la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, cu atribuţii în materia protecţiei victimelor violenţei în familie, reprezentantul oricăruia dintre furnizorii de servicii sociale în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, acreditaţi conform legii, cu acordul victimei.

Cum se formulează cererea de emiterea a ordinului de protecţie?

Potrivit art.  26 din Legea nr. 217/2003, cererea se întocmeşte potrivit formularului de cerere prevăzut în anexa care face parte integrantă din lege (aici gasiti formularul de cerere!!!).

De asemenea, cererea este scutită de taxa judiciară de timbru, prin urmare costurile cu un asemenea litigiu sunt foarte mici.

Cerinţele obligatorii pentru admiterea cererii pentru emiterea ordinului de protecţie sunt în principiu existenţa unei stări de pericol, a unui act de violenţă dovedit – violenţă care poate fi verbală, psihologică, fizică, sexuală, economică, socială sau spirituală –  dar şi existenţa unor raporturi de familie sau a unor raporturi asemănătoare celor de familie între agresor şi victimă.

Potrivit art. 29 din Legea 217/2003: „(1)Ordinul de protecţie este executoriu.

(2)La cererea victimei sau din oficiu atunci când împrejurările cauzei impun astfel, instanţa va putea hotărî ca executarea să se facă fără somaţie sau fără trecerea vreunui termen.”

Iar, conform art.30 din Legea 217/2003: „ (1)Hotărârea prin care se dispune ordinul de protecţie este supusă numai recursului, în termen de 3 zile de la pronunţare dacă s-a dat cu citarea părţilor şi de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.

(2)Instanţa de recurs poate suspenda executarea până la judecarea recursului, dar numai cu plata unei cauţiuni al cărei cuantum se va stabili de către aceasta. »

 Durata pe care se poate dispune ordinul de protecţie.

Întrucât ingerinţa asupra drepturilor fundamentale ale celui împotiva căruia se emite ordinul este extrem de serioasă, legea nu permite luarea măsurilor respective pe o perioadă nedeterminată.

Prin urmare, în conformitate cu  dispoziţiile art. 27 din Legea nr. 217/2003, durata măsurilor dispuse prin ordinul de protecţie se stabileşte în mod expres de către judecător. În niciun caz, însă durata pentru care s-au luat măsurile nu va putea depăşi 6 luni de la data emiterii ordinului.

Încusiv în cazul în care în hotărâre nu se indică expres durata măsurilor dispuse, acestea vor produce efecte pentru o perioadă de 6 luni de la data emiterii ordinului.

Cum se pune în executare ordinul de protecţie.

Ordinul de protecţie se comunică de îndată structurilor Poliţiei Române în a căror rază teritorială se află locuinţa victimei şi a agresorului (art. 31 Legea 217/2003).

Acesta se pune în executare de îndată, de către sau, după caz, sub supravegherea poliţiei.

Pentru punerea în executare a ordinului de protecţie, poliţistul poate intra în locuinţa familiei şi în orice anexă a acesteia, cu consimţământul persoanei protejate sau, în lipsă, al altui membru al familiei.

De asemenea, organele de poliţie au îndatorirea să supravegheze modul în care se respectă hotărârea şi să sesizeze organul de urmărire penală în caz de sustragere de la executare.

 Sancțiunea nerespectării ordinului de protecţie.

Încălcarea oricăreia dintre măsurile dispuse prin ordinul de protecție constituie infracțiunea de nerespectare a hotărârii judecătorești, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an. Iar, în caz de condamnare, nu se poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Pentru asistenţă calificată, ne aflam la dispoziţia dumneavoastră. Nu ezitaţi să ne contactaţi.

Leave a reply